Ma gandeam la oameni.Am mai scris o data parca despre...Simt insa nevoia sa revin...Fiindca am mai crescut .
Ma gandesc ca sunt oameni care nu gandesc,care nu doresc,care nu viseaza...fara scrupule,fara suflet,fara inima,indiferenti, ipocriti...
Vad oameni tristi,disperati,obositi,obositori...enervanti,enervati,lenesi,insesizabili...
Simt ca sunt din alta lume,din alt timp,din alte vieti...
Pentru ce munciti,luptati,va zbateti,va obositi,va intristati,va injositi...?!
Sunt sclavi ai banilor,ai caselor,ai pamanturilor...ai publicitatii,ai televizorului,ai computer-ului...
Simt nevoia sa ma gandesc ca sunt oameni care din cand in cand mai si gandesc,care din cand in cand isi mai si doresc altceva,care sa viseze ceva....cu scrupule,cu suflet,cu inima,carora le pasa....OAMENI ADEVARATI.
Vreau sa vad oameni veseli,linistiti,odihniti,linistitori,calmi,demni...VII.
Imi doresc sa fiti din lumea asta,din timpul vostru,din viata voastra...OAMENI PREZENTI.
Vreau sa aveti un scop...macar unul.
Nu mai fiti sclavii banilor,nu mai visati case,pamanturi si averi...VISATI CUM E SA TRAITI INTRADEVAR.Uitati de tv,de pc...vedeti ce e de vazut in realitate si nu prin satelit...n-ar fii mai interesant sa atingeti?
Am o problema mare cu lumea,cu lumea in general.Nu cu oamenii.EI sunt putini.Lumea asta nu traieste cum ar trebui.
Sunt prea multe griji oare?Prea multe greutati?Prea multe de facut?
Uitati de ele...Timpul nu se mai intoarce.Anii nu mai sunt la fel...Nu irositi...Nu va bateti joc de voi...Aveti grija de lumea voastra...
Nu-i o poezie,un poem,nici macar proza.E ceva.E un sfat ceva mai lung...
Uitati sa iubiti,sa va bucurati,sa zambiti,sa plangeti de fericire...Incercati sa nu uitati...
