Intrebare:E chiar atat de greu sa intelegi ca printre atatea trasaturi si sentimente se afla o chestie numita "orgoliu"?Stii tu...chestia aia ce tine de demnitate si de tot ce insemni tu ca om...E greu.Am vazut.Si nu vreau decat sa ma inteleaga ca mi l-a ranit.
Orgoliul meu e o alta fiinta care traieste paralel cu mine...Si care de cate ori se simte amenintat pune stapanire pe mine si isi exteriorizeaza prezenta prin furie...prin tot felul de dureri in suflet si goluri...tot in suflet.Si ma doare.Tare-tare.M-am culcat plangand.M-am trezit la fel.
Ascult Nelly furtado...Ma calmeaza pana dau castile jos.Apoi o iau de la capat.
"E ceva in neregula cu Angi" zicea cineva aseara... :)) Normal ca e.Nu vedeti ca nu zambesc...ca nu schitez nimic...decat ma gandesc la ce mi se intampla.Si stiu ca se intampla din vina mea.Stiam ce implica iubirea...dar ziceam:"Asta e". Nu mai merge cu "asta e"...fiindca doare rau...
Si culmea...un rau nu vine niciodata singur...sunt necazuri si dureri care parca nu mai contenesc.
Surprinzator pentru mine,duminica ma gandeam ca sunt prea fericita ca sa fie adevarat...Parca aveam o presimtire pentru ziua urmatoare...Si a venit luni...Si vine prima veste...apoi a doua...apoi a treia care se lasa cu o cearta...si apoi a patra care m-a secatuit de tot...Vreau sa zambesc din suflet asa cum o faceam...Vreau sa-mi treaca...Sa nu mai doara...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment